>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
Primăria Copșa Mică
Str. Aleea Castanilor, nr. 8
tel. 0269/840120
fax. 0269/840149
e-mail: primaria_copsa@birotec.ro
 
Stiri recente
Noutati postate pe site:

ANUNT LICITATIE PUBLICA SPATII PUBLICITARE 29 IUNIE 2017

ANUNT PENTRU OCUPAREA, PRIN CONCURS, A 2 POSTURI DE INGRIJITOR LA DOMICILIU

INDICATORI ECONOMICI TRIM.I 2017

ANUNT SELECTIE PARTENERI POCU AXA 4 OB 4.2

ANUNT COLECTIV COMUNICARE PRIN PUBLICITATE APRILIE 2017(AMENZI)

OFERTA VANZARE TERENURI 2017 (BACIU OLOFIR)

INDICATORI ECONOMICI TRIM.IV 2016

TAXELE ABROGATE PENTRU SERVICII PRESTATE ÎN DOMENIUL EVIDENŢEI PERSOANELOR ŞI AL STĂRII CIVILE

PROIECT REGULAMENT PUBLICITATE, RECLAMĂ ŞI AFIŞAJ ÎN ORAŞUL COPŞA MICĂ

ANUNT COLECTIV COMUNICARE ACTE ADMINISTRATIV FISCALE IAN.2017 (AMENZI)

PROIECT REGULAMENT MAJORARE IMPOZIT PE CLADIRI SI TERENURI NEINGRIJITE (ACTUALIZAT 2017)

PUBLICARE PROIECT DE HOTARARE STABILIRE TAXE SI IMPOZITE 2017

DISPOZITII PRIMAR, CU CARACTER NORMATIV 2016

ANUNT PENTRU OCUPAREA, PRIN CONCURS, UNUI POST DE REFERENT LA DIRECTIA TEHNICA 16.08.2016

PAGINA CETATEANULUI - FORMULARE ONLINE

PROIECT REGULAMENT TERASE TEMPORARE

VIDEOCLIP ETAPA I CAMPIONATUL NATIONAL DE MOTOCROS

REGULAMENTUL SERVICIULUI DE SALUBRIZARE PENTRU JUD.SIBIU

ANUNT PUBLIC - Parteneriat inchiriere imobil cart.Tarnavioara

PROCESE VERBALE SEDINTE CONSILIUL LOCAL

HOTARARI ALE CONSILIULUI LOCAL PE ANUL 2017

PUBLICATII DE CASATORIE 2017

ANUNT REPARTIZARE LOCUINTE

EVENIMENTE IN IMAGINI 2013

COPSA MICA A SCHIMBAT STEMA ORASULUI

RAPOARTE ACTIVITATE POLITIA LOCALA

REGULAMENT PRIVIND COMERTUL IN ZONELE PUBLICE

LUCRĂRI DE INVESTIŢII IN ORAŞUL COPŞA MICĂ ÎN PERIOADA 2009-2011

NOILE CONTURI IBAN PENTRU PERSOANE JURIDICE

REGULAMENT SI TARIFE CIMITIRE ORASENESTI (modificat)

REVISTA COPSA MICA 2010

Monografie
 

Istoria veche a orasului...

 

Urmele arheologice au fost cercetate si studiate de Institutul de Arheologie din Cluj si Muzeul Municipal din Medias. S-au descoperit mai multe urme materiale care atesta prezenta vietii si a omului pe aceste meleaguri.

 

Asezarea preistorica se afla pe panta joasa a dealului din sud-vestul orasului. Au fost scoase la iveala bucati de chirpici si impresiuni de nuiele, ceramica fragmentara. Pe malul drept al paraului Visa cu ocazia exploatarii unei cariere de nisip s-a descoperit un molar apartinand unui mamut (Mamuthus Primigenius Blumb) si urmele unei asezari din bronzul timpuriu. Aceste materiale au fost donate Muzeului din Medias.

 

In timpul amenajarii constructiilor pentru strand au fost identificate un sirag de margele confectionate din cochilii de scoici perforate si scheletul unui adult, precum si urmele unei locuinte semiingropate apartinand periodei hallstattiene. Locuinta cuprindea o vatra de foc si mai multe vase de lut care dateaza din mileniul II i.e.n. Alte sapaturi efectuate in 1958 de profesorul Nicolae Lupu din Sibiu in colaborare cu profesorul Nicolae Dragan din Medias, au scos la iveala un mormant de inhumatie cu numeroase obiecte de inventar: o fibula, un inel de argint, 2 margele din foita de aur, o bucata dintr-o toarta de bronz cu proteme de sarpe, un dentar republican (229 - 217 i.e.n.), un antonomian de la Filip Arabul (244 - 248 e.n.), o bucata dintr-o zabala, o placa de bronz, o fusaiola de lut ars. Mormantul prin natura inventarului sau este de factura romana si apartine unei persoane din randul populatiei romane din secolul III e.n. In jurul mormantului s-au gasit cioburi de vase lucrate cu roata olarului, bine arse de culoare rosie-galbuie sau gri inchis.

 

Cel mai important punct arheologic se poate considera Dealul Cetatii (Burc) unde s-au descoperit o serie de materiale de valoare istorica: resturile unui schelet de rinocer (Rhinoc. Trichorn. Et. Cerv. Capriolius), obiecte din bronz apartinand culturii Witenberg si o moneda de bronz de factura tracica din secolul I i.e.n. Pe Dealul Cetate au fost localizate vestigii romane si resturile unui mormant din secolul IV e.n., iar pe terasele sud-estice ale actualei asezari s-au descoperit fragmente ceramice din secolele XI - XII - semne evidente ale vatrei satului medieval. Toate aceste vestigii arheologice constituie dovezi ale continuitatii populatiei pe aceste meleaguri din timpuri stravechi, pana in zilele noastre. Centrul asezarii s-a mutat dintr-o parte in alta datorita in parte interventiei procesului de migratie a popoarelor, proces atestat in Copsa prin descoperirea unor fragmente de ceramica cenusie.

 

Daca vechea asezare nu s-a mentinut tot timpul in acelasi loc se datoreste si istoriei framantate a Transilvaniei in prima parte a evului mediu.

 

Atestarea documentara propriu zisa a asezarii medievale apare in ordinea cronologica sub denumirea

  • Parva Kabaz - 1402;
  • Kopps Minor - 1415;
  • Kyss Kappyss - 1429;
  • Magzar Kapus - 1733;
  • Kopse - 1750;
  • Klein Kopische - Copsa Mica - 1850.

 

Statele din jurul Copsei - Axente Sever, Tarnava, Tarnavioara, Valea Viilor apartineau Fundusregius organizat administrativ in scaunul Medias. In secolul XIV acest scaun obtine autonomie fata de regatul Ungariei, autonomie intarita de Mateas Rex in 1476 printr-o diploma numita Universitas Saxonum. Privilegiile acordate acestei populatii sasesti s-au extins si asupra celei din Copsa. Documentele vremii atesta ca aici nu au existat tarani aserviti, ci liberi. Aceasta libertate trebuia rasplatita prin asigurarea pazei drumului comercial dintre Alba Iulia - Dumbraveni - Sighisoara care era o artera principala din estul Tranzilvaniei.

 

Pe locul bisericii evanghelice actuale in secolul XV s-a construit un turn de paza in jurul caruia a luat fiinta localitatea care azi constituie vatra veche a orasului. Batranii povestesc ca acest turn era un mic punct de vama pentru comerciantii care circulau spre Medias si Blaj. De aici traducerea din limba maghiara "Poarta Mica". Numele de mica este dat probabil de suprafata restransa pe care o ocupa orasul din cauza luncii inundabile a Tarnavei Mari si a reliefului framantat. Amenajarea cailor de comunicatie atat sosele cat si cai ferate determina o dezvoltare mai pronuntata a localitatii. Intre 1850 - 1867 se construieste drumul national Sibiu - Sighisoara - Brasov , iar in 1872 cala ferata Sibiu - Copsa, la care in 1873 se adauga via Arad - Copsa - Brasov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea se datoreaza descoperirii si exploatarii gazului metan. Prima sonda ia fiinta in 1913 dar lucrarile se intrerup datorita izbucnirii primului razboi mondial.

 

Monografia orasului...

 

Copsa Mica este atestata din punct de vedere istoric in anul 1700. Cu toate acestea o prima atestare documentara dateaza de la inceputul sec. al-XV-lea. Conform informatiilor dintr-o lucrare a prof. C. Suciu asezarea apare initial sub denumirea de PARVA KABAZ in anul 1402. In anul 1415 localitatea apare sub denumirea de KOPS MINOR iar in anul 1429 apare sub denumirea de KYSZ KAPPWSS.

 

Satele din jurul Copsei - Axente Sever, Tarnava, Tarnavioara, Valea Viilor apartineau Fundusregius organizat administrativ in scaunul Medias. In secolul XIV acest scaun obtine autonomie fata de regatul Ungariei, autonomie intarita de Mateas Rex in 1476 printr-o diploma numita Universitas Saxonum. Privilegiile acordate acestei populatii satesti s-au extins si asupra celei din Copsa. Documentele vremii atesta ca aici nu au existat tarani aserviti, ci liberi. Aceasta libertate trebuia rasplatita prin asigurarea pazei drumului comercial dintre Alba Iulia - Dumbraveni - Sighisoara care era o artera principala din estul Transilvaniei. 

 

In anul 1415 in Copsa Mica exista parohia si biserica romano-catolica. In sec. al-XVII-lea reforma principilor ardeleni din Transilvania, a produs schimbari a religiei locuitorilor, majoritatea devenind lutherani. Desi o parte a populatiei este de origine maghiara influenta sasilor din zona si-a spus cuvintul determinind imbratisarea reformei lutherane. Atestarea populatiei romanesti se face la sfirsitul sec. al-XVIII-lea, in analele bisericii romano-catolice amintindu-se de aparitia unui numar de 12 - 15 familii de ortodocsi. In 1864 familiile de romani primesc de la un donator necunoscut o suprafata de teren unde isi vor construi o mica biserica din lemn si actualul cimitir. In anul 1901 se construieste actuala biserica ortodoxa. 

 

Pe locul bisericii evanghelice actuale in secolul XV s-a construit un turn de paza in jurul caruia a luat fiinta localitatea care azi constituie vatra veche a orasului. Batranii povestesc ca acest turn era mic punct de vama pentru comerciantii care circulau spre Medias si Blaj. De aici traducerea din limba maghiara Poarta Mica. Numele de mica este data probabil de suprafata restransa pe care o ocupa orasul din cauza luncii inundabile a Tarnavei Mari si a reliefului framantat. 

 

Amenajarea cailor de comunicatie atat sosele cat si cai ferate determina o dezvoltare mai pronuntata a localitatii. intre 1850 - 1867 se construieste drumul national Sibiu - Sighisoara - Brasov - Blaj - Copsa, iar in 1872 calea ferata Sibiu - Copsa, la care in 1873 se adauga via Arad - Copsa - Brasov. Localitatea devine astfel un nod feroviar important. Dezvoltarea ulterioara se datoreaza descoperirii si exploatarii gazului metan. Prima sonda ia fiinta in 1913 dar lucrarile se intrerup din cauza izbucnirii primului razboi mondial. In jurul anului 1935 apar primele semne ale industrializarii localitatii. In anul 1961 localitatea a fost declarata oras. 

 

DATE GEOGRAFICE 

Orasul Copsa Mica este situat in partea de nord-vest a judetului Sibiu, la confluenta riurilor Tirnava Mare cu Visa. Traversat de DN14 este situat la 43 km de resedinta de judet, 12 km de municipiul Medias si la 33 km fata de municipiul Blaj pe DN 14B. 

Orasul Copsa Mica are o suprafata de 2590 hectare din care 278 hectare in intravilanul localitatii. 

Localitatea se invecineaza la nord cu comuna si statiunea Bazna, la nord-est cu comuna Tirnava si municipiul Medias, la est cu comuna Valea-Viilor, la sud cu comuna Axente Sever, iar la vest cu comuna Micasasa. 

Orasul este amplasat in culoarul depresionar al raului Tarnava Mare, inconjurat de dealuri. 

Reteaua hidrografica este dominata de raurile Tarnava Mare si Visa si mai cuprinde o serie de paraie care se varsa in cele doua rauri (fara potential energetic). 

Temperatura medie anuala este de 8,6oc. Clima este temperat continentala, cu ierni blonde si veri calduroase. Precipitatiile variaza intre 900 si 1300mm/mp. 

 

DATE DEMOGRAFICE 

In anul 1930 numarul de locuitori ai localitatii a fost de 1726, in 1956 ajungind la 4032 persoane, cresterea cea mai ridicata fiind inregistrata in anul 1980 - 6938 persoane. In prezent numarul total de locuitori este de 5142 persoane din care: 

Barbati 2563 

Femei 2579 

Situatia pe grupe de virsta: 

Intre 0 - 18 ani 1535 

Intre 18 - 55 ani 2556 

Peste 55 ani 1051 

In comparatie cu anul 1989, numarul locuitorilor din Copsa Mica a scazut cu 23% si ne putem astepta sa continue pe o panta descendenta, avand in vedere situatia generala a orasului (lipsa acuta de locuri de munca, poluarea etc). mortalitatea generala si in consecinta sporul natural negativ depasesc media pe judet. Exista o pondere mare a navetistilor in invatamant, sanatate, asistenta sociala, sport, turism. 

Evolutia populatiei in perioada 1989 - 2000 

Anii 1989 1992 1995 1998 1999 2000 

Total 6739 5179 5229 5142 5216 5189 

Structura populatiei pe nationalitati in 1998 

Ortodocsi 82,15% 

Evanghelici 8,12% 

Romano-Catolici 3,86% 

Reformati 2,79% 

Greco- Catolici 1,29% 

Altii 1,75% 

 

SISTEMUL INFRASTRUCTURAL LOCAL SI REGIONAL SI ACCESIBILITATEA AMPLASAMENTELOR 

Referitor la infrastructura, evolutia principalilor indicatori pe ansamblu prezinta o usoara crestere in perioada 1989 - 1999. Astfel, lungimea strazilor orasenesti in anul 1989 a fost de 17 km, crescand cu 1 km in anul 1999. Se remarca o crestere cu doar 4 km in 1999 fata de 1989, a lungimii strazilor modernizate. 

Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile a fost in 1989 de 5,3 km, cu 4,3 km mai mare decat cea din 1989. Lungimea retelei de canalizare a ramas constanta, acoperind 30% din suprafata totala a orasului cu o lungime de 5,3 km. Restul, de 70% din suprafata orasului nu are un sistem de canalizare propriu-zis. Lungimea conductelor de distributie a gazelor naturale este de 28 km nemodificandu-se in anul 1999 fata de anul 1989. 

Localitatea se situeaza de-a lungul drumului national DN 14, care traverseaza orasul de la NE la SV (Sibiu - Sighisoara). Localitatea este traversata si de DN 14B (Copsa Mica - Blaj) si se afla amplasata la o distanta de 43 km fata de Aeroportul Sibiu. 

Orasul Copsa Mica este important nod de cale ferata. Este traversat de magistralele feroviare 2 si 3, care sunt linii duble electrificate. Orasul este legat de capitala de judet printr-o linie simpla neelectrificata. 

Orasul este cuplat la reteaua telefonica nationala si internationala prin reteaua de telecomunicatie moderna ( fibra optica) pusa in functiune in anul 1998. Exista 1125 de posturi telefonice private si 16 posturi publice. In oras exista acoperirea a tuturor retelelor de telefonie mobila. 

La sfarsitul anului 1999 fondul de locuinte a fost de 1917 locuinte, inregistrand fata de anul 1989 a scadere de 16 locuinte. Suprafata locuibila in anul 1999 a fost de 67.681 m2 cu 3,9% mai mare decat in 1989. ca forma de proprietate, ponderea o detin locuintele in proprietate privata. Astfel, la nivelul anului 1999, acestea reprezentau 85,9% din total, iar in 1989 - 32,96%. Din punct de vedere cantitativ fiecarui locuitor ii revin 12,9 mp. de suprafata locuibila. 

 

SISTEMUL EDUCATIONAL LA NIVEL LOCAL 

Populatia scolara la nivelul orasului Copsa Mica a fost in anul scolar 2001- 2002 de 1405 persoane. In orasul Copsa Mica functioneaza 3 gradinite (169 copii), 3 institutii scolare cu clasele I - VIII (805 elevi), un Grup scolar in care exista un liceu (cu pofilele real, uman, tehnic, resurse, servicii, informatica), un club al elevilor(cercuri de informatica, foto, sport, protectia mediului, teatru, ziaristica ), o scoala profesionala, o scoala complementara si o scoala tehnica de maistrii (505 elevi). Sistemele de invatamant sunt accesibile în limba romana. Oferta de carte este bine reprezentata, existand o biblioteca oraseneasca (474 cititori), 2 biblioteci in scolile generale. Cele trei biblioteci contin 23.600 volume, iar biblioteca de la Casa de Cultura contine 15.300 volume.